Acasă
politică
advertoriale
actualitate
administrație publică
monden
business
economie
cultură
sport
sci-Tech
evenimente
Nu a fost introdusa o sursa
Otilia Zamfir
619
Ziua imnului național al României, instituită în anul 1998 prin Legea nr. 99/1998, este marcată anual prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, ceremonii militare și ceremoniale publice de intonare a imnului și înălțare a drapelului național. În cadrul acestor manifestări, autoritățile publice și instituțiile statului organizează evenimente în spiritul tradițiilor românești.
Versurile imnului național al României aparțin poetului romantic Andrei Mureșanu (1816-1863), cunoscut pentru activitatea sa de ziarist, traducător și tribun al Revoluției de la 1848. Poemul său, "Un răsunet", a fost redactat și publicat în timpul acestei revoluții. Muzica imnului a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet, etnograf, cântăreț și autor de manuale de muzică.
"Un răsunet" a devenit cunoscut sub titlul "Deșteaptă-te, române!", fiind cântat pentru prima dată pe 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea. Imnul a avut un impact semnificativ, insuflând curaj românilor în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de Independență (1877-1878) și cele două războaie mondiale.
După instaurarea dictaturii comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forțat să abdice, "Deșteaptă-te, române!" și alte cântece patriotice au fost interzise. Intonarea sau fredonarea acestora era pedepsită cu închisoare.
Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, imnul s-a auzit pe străzi, unind poporul român în momentele de luptă pentru libertate. Astfel, "Deșteaptă-te, române!" a devenit imn național, fiind consacrat prin Constituția din 1991, modificată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. În prezent, imnul este considerat simbol național alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului.
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, dintre care primele două, a patra și ultima sunt cântate la ocazii festive.