De ce Baia turcească din Iași, o bijuterie arhitecturală, nu a devenit centru de artă contemporană. „Mesajul este chiar urât: chiar totul ține de politic în orașul ăsta?” Citeşte întreaga ştire: De ce Baia turcească din Iași, o bijuterie arhitecturală, nu a devenit centru de artă contemporană. „Mesajul este chiar urât: chiar totul ține de politic în orașul ăsta?” Citeşte întreaga ştire: De ce Baia turcească din Iași, o bijuterie arhitecturală, nu a devenit centru de artă contemporană. „Mesajul este chiar urât: chiar totul ține de politic în orașul ăsta?”

Baia turcească din Iași, o bijuterie arhitecturală cu o istorie de aproape 400 de ani, ascunde în spatele arcadelor renovate și conservate cu minuțiozitate un secret dezamăgitor pentru comunitatea civică. Investiția masivă de peste 11 milioane de lei, unul dintre cele mai întârziate proiecte ale Primăriei Municipiului Iași pe exercițiul financiar anterior al Uniunii Europene, ar fi trebuit să transforme această clădire într-un centru unic în România, dedicat artei contemporane. Planul era ca această clădire să devină un centru internațional de artă contemporană, un loc de expoziții și instalații cu vizibilitate europeană și totodată o punte care să apropie comunitatea din Iași de conceptul de artă contemporană. Însă, în urma investiției finalizate în 2023, a rămas doar o clădire frumoasă, salvată de la distrugere, dar care nu a reușit să-și atingă scopul propus. Pentru mulți membri ai societății civile, acest proiect a reprezentat o oportunitate ratată. Baia turcească a fost adusă în atenția publicului acum aproape 20 de ani, când se afla într-o stare aproape de ruină. Însă, cu eforturile unor organizații precum Compania FaPt - Fabrica de Artă și Producție Teatrală, clădirea a fost transformată într-un spațiu pentru evenimente culturale. Inițial, evenimentele organizate în Baia turcească au crescut în complexitate și diversitate, atrăgând mii de oameni, chiar dacă spațiul nu oferea condiții adecvate. Astfel, s-a născut ideea de a solicita reabilitarea clădirii cu fonduri europene, cu scopul de a o transforma într-un centru de artă contemporană. Cu toate acestea, în 2014, Primăria a oprit activitățile artistice desfășurate acolo, invocând riscul dat de starea precară a clădirii. Această decizie a fost primită cu dezamăgire de către membrii societății civile, care considerau că este o oportunitate pierdută. Ulterior, în 2016, o speranță a fost reaprinsă atunci când ministrul culturii Vlad Alexandrescu a discutat cu societatea civilă despre posibilitatea revitalizării Baiei turcești. S-a ajuns la o înțelegere cu Primăria pentru depunerea unui proiect pentru reabilitarea clădirii cu fonduri europene. Chiar dacă inițial lucrurile au părut să meargă conform planului, ulterior au apărut probleme, iar proiectul nu a reușit să-și atingă potențialul. O parte din societatea civilă acuză Primăria că nu a susținut proiectul așa cum ar fi trebuit, iar rezultatul a fost o oportunitate pierdută pentru oraș. În concluzie, povestea Baiei turcești din Iași este una care ridică întrebări despre modul în care autoritățile locale gestionează proiectele culturale și despre relația dintre administrație și societatea civilă.