Acasă
politică
advertoriale
actualitate
administrație publică
monden
business
economie
cultură
sport
sci-Tech
evenimente
Nu a fost introdusa o sursa
Redacția
950
Pe 14 mai, Curtea Constituțională a României va discuta sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la Ordonanța de Urgență privind organizarea alegerilor din 9 iunie. Această ordonanță, cunoscută sub denumirea de OUG 21/2024, vizează unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din același an.
În luna martie, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au aprobat o cerere depusă de reprezentanții REPER pentru sesizarea Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor OUG 21/2024. Această ordonanță a fost contestată deoarece comasează alegerile locale cu cele europarlamentare.
Conform dispozițiilor OUG 21/2024, membrii Biroului Electoral Central (BEC) sunt propuși de partidele politice parlamentare și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au avut grup parlamentar propriu în cel puțin una dintre Camerele Parlamentului la data constituiri acestuia în urma alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din 2020. De asemenea, din BEC fac parte membrii propuși de partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 2019.
REPER, care are în prezent cinci europarlamentari, a solicitat înregistrarea unui reprezentant în BEC. Cu toate acestea, cererea lor a fost respinsă pe motiv că nu au obținut mandate la alegerile europarlamentare din 2019. De menționat că cei cinci europarlamentari ai REPER au fost aleși în 2019 pe lista alianței USR-PLUS. Astfel, această situație ridică întrebări referitoare la calitatea reprezentării în cadrul BEC.