Cristian Pîrvulescu: În politica românească nu mai primează interesul general, ci cel al grupurilor sau chiar interesul personal

Analistul politic Cristian Pîrvulescu a subliniat faptul că în politica românească nu este clar că interesele generale ale societății prevalează, având în vedere că, adesea, scopurile urmărite de actori politici sunt mai degrabă de grup sau personale. Pîrvulescu a explicat că la Machiavelli scopul politic trebuia să fie moral, adică să urmărească realizarea interesului general al cetățenilor, chiar și în condițiile în care mijloacele utilizate nu erau neapărat cele mai morale. În schimb, în politica românească, mai ales în contextul actual, este tot mai evident că nu există un astfel de scop nobil. Cel mai adesea, ceea ce se urmărește este interesul propriu al partidelor sau chiar interese personale, ceea ce determină, în opinia analistului, o desolidarizare a unei părți semnificative a societății de procesul politic. “În cel mai bun caz, este vorba de interesul de grup, al partidului, dacă nu chiar de interesul particular. De aici vine și refuzul unei părți a societății de a mai participa la viața politică, iar politica se reduce tot mai mult la promovarea unui tip de clientelism”, a explicat Pîrvulescu, făcând referire la un fenomen larg răspândit în politica românească. În acest context, campaniile electorale în România au evoluat semnificativ în ultima perioadă, iar caracteristicile acestora nu sunt deloc favorabile unui proces electoral transparent și echitabil. Pîrvulescu a observat că astăzi nu există o campanie electorală clar delimitată în timp, deoarece “lupta politică este permanentă”. Astfel, campaniile negative nu mai sunt o noutate și au început cu mult înainte de perioada oficială de campanie. În cazul alegerilor din România, de exemplu, campaniile negative au început încă din 2020 și 2021, în scopul de a dezechilibra pozițiile anumitor candidați care aveau șanse să ajungă în turul doi al alegerilor prezidențiale. "Campaniile negative au început cu mult timp înainte de campania oficială, iar rețelele sociale nu au făcut altceva decât să amplifice tehnicile vechi de manipulare și de atacuri murdare, tehnici ce datează încă din antichitate", a adăugat Pîrvulescu. De asemenea, analistul a subliniat că, indiferent de regulile jocului democratic, campaniile electorale nu pot oferi șanse egale candidaților din cauza diferențelor uriașe de resurse. "Alegerile nu sunt o competiție între toți cetățenii, ci doar între cei care au resurse pentru a participa la această competiție", a spus Pîrvulescu, evidențiind faptul că procesul electoral din România s-a transformat într-un spectacol unde banii și resursele financiare sunt elemente decisive. În acest context, el a amintit de exemplul Atenei antice, unde toți cetățenii aveau dreptul de a participa activ la politică, fiind selecționați prin tragere la sorți. Spre deosebire de acea perioadă, în democrațiile contemporane politica a devenit o activitate rezervată unui număr restrâns de persoane, iar cetățenii sunt în mare parte doar spectatori. În opinia lui Cristian Pîrvulescu, un alt element important al politicii actuale este faptul că regulile de comportament nu mai sunt constrângătoare. "Politica, în sensul său inițial, presupunea politețea și respectul reciproc, însă astăzi acest respect lipsește, iar regulile nu sunt respectate. Campaniile electorale sunt tot mai agresive și mai puțin respectuoase față de cei cu care se competiționează", a menționat Pîrvulescu, evidențiind, de asemenea, lipsa de etică și educație politică în cadrul multor partide și politicieni din România. Cristian Pîrvulescu a vorbit și despre fenomenul contestațiilor care, în opinia sa, este deja parte integrantă a procesului electoral. "Este imposibil ca, după o serie de campanii negative și atacuri dure, să nu apară contestații la finalul alegerilor. Întrebarea nu este dacă vor exista contestații, ci cât de violente vor fi acestea", a subliniat analistul, referindu-se la tendințele tot mai puternice de contestare a rezultatelor electorale în diferite colțuri ale lumii, precum și la exemplul lui Donald Trump din 2020. În ceea ce privește respectul față de alegători, Pîrvulescu a remarcat faptul că politicienii nu îi mai consideră pe aceștia drept cetățeni, ci mai degrabă drept consumatori de media. "Consultanții electorali, aceștia fiind considerati adevărații 'făuritori de regi', sunt cei care manipulează opinia publică, livrându-le alegătorilor spectacolul dorit, iar aceștia nu mai sunt considerați cetățeni activi, ci doar spectatori ai unui show electoral", a conchis Pîrvulescu, evidențiind astfel dispariția unei politice axate pe interesul public și înlocuirea acesteia cu un spectacol electoral în care resursele financiare și influența mediatică joacă roluri decisive. Aceste observații ale analistului politic Cristian Pîrvulescu adâncesc reflexia asupra stării actuale a democrației și a proceselor electorale din România, punând în discuție adevăratele valori care ar trebui să guverneze viața politică.